Un grup de tineri americani, aflați într-o tabără de lucru în Ontario, Canada, s-au împrietenit foarte repede cu tinerii localnici indieni. În timpul unei pauze de lucru, când stăteau cu toții de vorbă, indienii au vrut să clarifice un lucru pentru prietenii lor: ei nu sunt americani. Erau mândri că sunt indeni, iar orice alt nume care li se dădea era pentru ei neplăcut și jignitor. Iată așadar că prima lecție fusese foarte clară. După câteva zile, Annie, o tânără din Ohio, a întrebat-o pe prietena ei indiancă: – Molly, care este numele tău indian? Molly, căreia cu siguranță i s-a mai pus această întrebare de nenumărate ori, a zâmbit și a răspuns: – În unele zile mă cheamă Rază-de-Soare. Alteori răspund la Copilul-Pajiștilor. Dar numele pe care îl prefer este: Femeia-Înaltă-care-umblă-cu-spatele-pentru-a-aduce-Apă. Apoi ea și prietenii ei indieni au izbucnit în râs, lăsându-i perplecși pe americani.
Mai târziu, Molly le-a explicat tuturor că așa-pretinsele nume indiene nu făceau parte din cultura modernă a tribului lor. Ei nu se mai deosebeau acum de alte grupuri etnice. Cu trecerea timpului, ei au învățat obiceiurile semnificative pentru grupul lor, dansurile tradiționale și povestirile despre trecutul lor, dar obiceiurile străvechi care s-au dovedit irelevante în societatea modernă, nu s-au mai transmis. Cu toatea acestea, bunicii lor încă purtau nume care reflectau comuniunea cu natura sau vreo caracteristică specifică familiei. Încurcată, Annie a întrebat-o pe Molly de ce filmele, televiziunea și mass-media, în general, continuau să-i prezinte poporul într-un mod eronat. Molly a clătinat din cap în semn că înțelege încotro bate întrebarea ei și a rugat-o să se gândească cine sunt cei ce produc astfel de filme. Să realizezi un documentar istoric este un lucru, spunea ea, dar să-i prezinți pe indieni ca pe niște sălbatici, bețivi și necivilizați, era deja un stereotip datorat Hollywood-lui. Cu o privire meditativă, Annie a lansat o altă întrebare: Atunci de unde să știm cum să numim grupul vostru etnic? Unii se consideră americani originari. Alții spun că sunt indieni. Unii au nume simbolice; tu, ești pur și simplu Molly. De unde să știm cum să vă numim, pe voi sau pe orice alt grup etnic? Molly a spus că nu are nici cea mai vagă idee.
Dar liderul de tineret, Anthony, a avut un gând foarte ingenios. El povestea: „Conduceam odată o tabără de lucru, undeva în sud, și, ca parte a programului, am invitat un lider al comunității de acolo pentru a ne vorbi despre relațiile interrasiale. În timpul discuției, un tânăr s-a întrebat dacă el era negru sau afro-american. Zâmbind, omul a răspuns: – Tatăl meu a fost un negroteu; eu mă simt bine fiind pur și simplu negru, dar fiul meu insistă să fie numit afro-american. Cea mai bună metodă este să întrebi, pur și simplu, pe fiecare ce preferă și să respecți apoi acea dorință.“
Întrebări pentru discutie:
- De ce ni se întâmplă atât de des să îi tratăm pe oamenii aparținând altor culturi într-un mod diferit de cel în care i-am trata pe cei din propria noastră cultură?
- Vi se pare deplasată întrebarea lui Annie despre numele indian al lui Molly sau ați fi pus-o și voi, în locul ei?
- Ce părere aveți despre răspunsul lui Molly la întrebarea Anniei?
- Ce părere aveți despre sugestia primită de Anthony, adică de a-i întreba pe oameni despre preferințele lor? Ați putea întreba o persoană din alt grup etnic ce anume preferă?
- Ce credeți despre această problemă a identității etnice? Sunteți dispuși să parcurgeți acea milă în plus pentru a asigura confortul unei persoane dintr-o altă cultură sau rasă? Credeți că societatea noastră devine mai sensibilă sau mai indiferentă la diferențele dintre noi? Este necesar să etichetăm grupurile de oameni? De ce da sau de ce nu?
Subiecte posibile:
Identitatea etnică, diversitatea culturală, etichetările rasiale, înțelegerea între oamenii ce provin din rase diferite