Erau odată doi gemeni, Martin şi Morgan, care semănau atât de mult între ei încât nici cei mai apropiaţi prieteni nu-i puteau deosebi. Pe cât de mult se asemănau fizic, pe atât de mult se deosebeau ca şi comportament.
Martin era copilul perfect, care întotdeauna îşi asculta părinţii, era politicos cu cei din jur, foarte conştiincios la şcoală şi cu înalte standarde morale. Pe de altă parte, Morgan, era opusul – întotdeauna neascultător de părinţi, bătăuş, mincinos, pus pe harţă şi veşnic pe picior de scandal. Morgan le rupea sufletul de durere părinţilor lui. Pe măsură ce băieţii creşteau, diferenţele dintre ei se accentuau parcă şi mai mult; Martin continua să fie un student model şi un tânăr de succes în tot ceea ce făcea, pe când Morgan se adâncea tot mai mult în belele, până când a ajuns să aibă de-a face cu legea. La început comitea delicte minore, depăşire de viteză în trafic, chiul de la serviciu şi altele de felul acesta, apoi faptele comise erau din ce în ce mai grave, până când s-a ajuns la crimă de gradul I. Astfel, Morgan a fost condamnat la scaunul electric şi cu o zi înainte de a muri a primit o vizită foarte importantă. Gardianul a deschis uşa celulei şi înăuntru a păşit, Martin, fratele său geamăn. Acesta s-a dezbrăcat de haine şi i-a cerut şi lui Morgan să facă acelaşi lucru. Şi-au schimbat hainele între ei, iar când gardianul a anunţat sfârşitul vizitei, pe uşă a ieşit Morgan, Martin urmând să ispăşească pedeapsa capitală.
Ajuns în libertate, Morgan trebuia să decidă: îşi va trăi viaţa la fel ca până acum, cu şanse mari de a reveni în închisoare sau va trăi în onoarea fratelui său, viaţa pe care acesta a trăit-o?!
Aplicaţie:
Cristos a murit de bunăvoie pe cruce, în locul nostru. E timpul să hotărâm acum: vrem să trăim pentru El şi ca El sau vrem să continuăm să trăim pentru noi, aceeaşi viaţă subjugată de păcat?
Foto: http://stevekrivda.com/wp-content/uploads/2012/01/sacrifice.jpg